Ghid marimi bluze


Ghid marimi bluze

Circumferința bustului (cm)

A: Măsurați circumferința pieptului peste zona cea mai proeminentă a bustului în timp ce purtați un sutien care vă vine corect.

Circumferința șoldurilor (cm)

B: Circumferința șoldurilor trebuie măsurată în zona cea mai proeminentă.


MARIMILungime(cm)Latime(cm)Lungimea Manecii(cm)
S665456
M695856
L716258
XL746658
2XL786960
3XL827260

Bluza Petre Tutea VINOVAT

120 lei

PENTRU MARIMI XS, XXL SI XXXL  VA RUGAM SA MENTIONATI IN DETALI SAU LA CONFIRMAREA TELEFONICA A COMENZI

ATENTIE MARIMI UNINOMILALE  XS-2,3XL( NU SE POT SCHIMBA )

 

Livrare GRATUITĂ la comenzi de minim 500 Ron.

Ghid marimi

Product Description

Petre Țuțea

Născut: 06 Octombrie 1902

Locul nașterii: Boteni, Argeș

Ocupația: a fost un eseist, filosof și economist român
Data adormirii: 03 Decembrie 1991
Locul înmormântării: Boteni, Argeș

“Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire şi suferinţă. Şi convingerea mea este că suferinţa rămâne totuşi cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu.”

După absolvirea Școlii primare din Boteni (1913), Țuțea urmează între anii 1913 – 1917 cursurile gimnaziului „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. În 1917, în timpul războiului, școlile funcționau cu intermitență, profesorii erau mobilizați astfel că trei ani (1917 – 1920) Petre Țuțea și-i petrece la Boteni, în casa părintească. În 1920, la sugestia consăteanului și colegului său, viitorul etnograf Ion Chelcea, se înscrie în clasa a V-a a liceului „Gh. Bariț” din Cluj unde, în 1923, promovând ultimele două clase ale cursului superior (a VII-a și a VIII-a, pe atunci) într-un singur an, absolvă liceul, își susține examenul de bacalaureat, iar în toamna lui 1923 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, unde obține licența și docto­ratul în drept cu calificativul Magna cum Laudae, cu o lucrare privind contenciosul administrativ.
În 1933, Petre Țuțea a fost angajat prin concurs ca referent în Ministerul Industriei și Comerțului (ulterior devenit Ministerul Economiei Naționale) unde a avansat pînă la funcția de director de studii, funcția maximă pe care a deținut-o în cariera de economist apoi, între martie 1933 și decembrie 1934 a fost detașat în Germania la Agenția economică din Berlin (tot ca angajat al Ministerului Industriei și Comerțului și nu pentru studii la Universitatea Humboldt, unde ar fi fost trimis de către Alexandru Vaida-Voevod. Rechemat în Ministerul Economiei Naționale, centrala Industrie și Comerț, Petre Țuțea funcționează aici până la data arestării – 12 aprilie 1948. A fost întemniţat timp de 13 ani ca detinut politic in urma unor rebeliuni si destabilizari politice din perioada respectiva.
A fost întemnițat la: Văcărești, Jilava, Ocnele Mari și Aiud.
Petre Țuțea supranumit și Socratele României, ajunsese la nivelul la care gardienii din temnițele unde a fost închis să se mândrească că-l schingiuiau.

Despre Petre Țutea: “un colos intelectual într-un suflet de copil. Un enciclopedist care nu a reuşit să scrie mai nimic. Un filozof care şi-a rotunjit concepţia în focul temniţelor. A vorbit toată viaţa strălucitor, conştient că se dăruie. Adesea îşi citea prin reviste ideile expuse şi era mulţumit, căci nu pe el, ci credinţa lui voia să o răspândească.

Întâlnind la Jilava mai toate vârfurile culturale şi politice româneşti, ca M. Manoilescu, Bejan, Bentoiu, Istrate Micescu, Petre Pandrea, Ţuţea s-a impus între ei cu autoritate necontestată. Dacă s-ar putea reproduce discuţiile dintre zidurile Jilavei, ar rezulta o nemaipomenită şi ascuţită întâlnire de opinii.

Gândirea sa era profund creştină. Formulările lui erau savante. Şi totuşi în intimitate era simplu, cald sufleteşte şi blând ca un copil. El nu făcea simplă teorie filozofică, ci îmbrăţişa toată viaţa într-o viziune optimistă şi maiestuoasă.

A suferit cu demnitate ani mulţi de temniţă, apoi a trăit ca un fel de nimeni, al nimănui, un nimic. Nu numai neamul românesc, ci toată lumea a pierdut în el un mare gânditor.

Trăiască Petre Ţuţea!”

Instrucţiuni de întreţinere şi spălare
Tricourile imprimate au o rezistenţă bună în timp dacă sunt spălate corespunzător.
Spălarea se face manual, sau la maşină de spălat pe programul cu rotaţii cât mai mici, pentru a evita frecarea excesivă a stratului textil imprimat produsele trebuie întoarse pe dos înainte de spălare.
Temperatura apei trebuie fie max. 40 de grade.
Se recomandă folosirea unei cantităţi cât mai mici de detergent. Folosirea înălbitorilor este strict interzisă
Se recomandă uscarea tricourilor pe dos (această regulă e general valabilă pentru orice articol de îmbrăcăminte colorat, razele soarelui tind decoloreze materialul).
Călcarea se face pe dos.