Tricou damă Mihai Viteazul

         “ Când el e din poporul mieu…când el a încurajat pentru totdeauna cu strălucire numele nostru şi l-a buciumat în lumea largă…când printr-insul s-a săvârşit…uimitoarea minune a strângerii noastre laolaltă sub acelaşi steag de biruinţă…cum aş putea să nu închin prinosul smeritei mele iubiri Străbunului!” Nicolae Iorga.
Marele domn Mihai Viteazul care, la 6 iulie 1600, strângând Ardealul, Moldova şi Ţară Românească într-un singur hotar, a realizat primul model românesc de unitate naţională.

 

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioada în 1600, conducător
al primului stat român întregit, al celor trei ţări care formează România de astăzi:  Ţară Românească, Transilvania şi Moldova.

Întărindu–şi oştirea, Mihai Viteazul a eliberat Târgovişte şi, la Giurgiu, a obţinut o a două mare victorie (octombrie 1595).După noi victorii obţinute la Nicopole, Vidin, Cladova, Mihai a încheiat în 1598 pace cu turcii.
La 28 octombrie 1599, la Selimbar, în preajma Sibiului, Mihai Viteazul a ifrant pe noul principe al Transilvaniei, aliat turcilor, cardinalul Andrei Bathory.
În tabăra de noapte de la Câmpia Turzii, la 9/19 august 1601, în momentul când gărzile nu se aflau în apropierea lui, viteazul voievod valah a fost asasinat. „Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la împăratul Rudolf al ÎI–lea, iar eu am executat-o“, scria în 1601 Basta György, autorul crimei, într-o scrisoare trimisă arhiducelui Mathias, viitorul împărat habsburg.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: “La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o lupta înverşunată între cele două tabere”. Marea greşeală a voievodului a fost convingerea sinceră că, schimbându–şi suzeranul mahomedan (sultanul), cu unul creştin (împăratul) va putea realiza toate aceste deziderate. S-a înşelat. Creştinii nu erau aceia pentru care el şi-a pus viaţă şi ţară în primejdie. Cererile şi rapoartele lui către împărat şi către alţi prinţi creştini nu l-au ajutat, dimpotrivă, le-a inspirat teamă. Astfel încât, în toamna anului 1600, Mihai Viteazu s-a văzut înconjurat de duşmani. Iar deviza nobilimii maghiare (care a reuşit să-l atragă de partea ei şi pe Basta) era „Omnis contra Mihaelis” (Toţi împotriva lui Mihai). Practic, Mihai Viteazu a fost, aşa cum bine observă istoricul militar Mircea Dogaru, SINGUR ÎMPOTRIVA EUROPEI.