Product Description

1

Iubește pe Dumnezeu și fă ce vrei – Auzim această sintagmă foarte des, rostită în special de cei care nu prea au legătură cu Biserica, spre a motiva această neasumare a persoanei de lângă noi, anume curvia. Ca niște copii ai lui Dumnezeu neascultători, încercăm pueril să căutăm scuze. Pe de o parte, tinerii care trăiesc necununați invocă acest citat din Sfântul Augustin, susținând că nu au nevoie de un document să fie “legați”. Aceștia nu și-au pus serios întrebarea sau poate chiar inconștient, se mint pe ei și pe cel de lângă ei, în adâncul inimii, având oarecare îndoieli asupra relației. Acea iubire promisă pentru totdeauna, de obicei trece după o perioadă de timp, când flacăra pasiunii se stinge.  Și totuși, mai ales într-o societate care își expune toată viața pe social media, care om, știind că și-a găsit o persoană care să îl completeze, va evita să facă cunoscut acest lucru tuturor? Pe de altă parte, sunt tinerii care încearcă să transforme o relație de prieteni într-o relație trupească, motivând în fața partenerului/partenerei că trebuie să vadă dacă “se potrivesc”. Această afirmație îmbracă frumos adevăratul motiv – “vreau să văd dacă poți să-mi satisfaci poftele”. Mai mult, din păcate, tot mai mulți oameni mai în vârstă, “binevoitori”, sfătuiesc tinerii să se bucure de viață până la întemeierea unei familii, ca și când căsătoria ar fi un impediment al bucuriei. Când dimpotrivă, preotul la cununie spunând către Dumnezeu “Primeşte cununile lor întru Împărăţia Ta”, afirmă de fapt că o astfel de uniune este o întoarcere în raiul duhovnicesc, Biserica lui Hristos. Totuși, ceea ce se uită a fi spus este că Sfântul Augustin de fapt a spus că să-l iubim pe Dumnezeu și așa să facem ce vrem.

2

“Da, este un cuvânt al fericitului Augustin pe care l-am auzit şi eu, încă în copilărie. Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu, poţi să faci orice vrei, că nu poţi face ceea ce nu trebuie să faci. În momentul în care eşti angajat în legătura cu Dumnezeu, prin iubire, n-ai cum să faci un lucru rău, pentru că nu trăieşti în afara Lui Dumnezeu.

Adică n-o să faci păcate, gândidu-te că îl iubeşti pe Dumnezeu…ci, pentru că-l iubeşti pe Dumnezeu, nu faci păcate. Şi atunci, faci ce vrei.

Ştiţi cum e cu treaba asta? Cum zic eu: eu fac ce-mi place. Cum adică „fac ce-mi place?”. Tot ce fac îmi place. Îmi place să mă duc la biserică, îmi place să slujesc, îmi place să ţin o conferinţă, îmi place să mă rog, îmi place să meditez, îmi place să spovedesc, îmi place să mă spovedesc…deci tot ce fac îmi place, deci fac ce-mi place.

Ar putea zice oamenii: „Apăi, ăsta nu-i om cumsecade, dacă face ce-i place!” Dar eu fac ce-mi place, pentru că-mi place numai ce trebuie să-mi placă.